U PENTEMÈNTE
di Giovanni De Fanis
Pe me pejjä' nu stracce de marite
haje aspettäte fine a quarantanne,
u si' cummä' 'sti cóse
cóme vanne?
Quande päre ch'hi sestemäte
a vite
t'arrive assòpe
i grine 'na mazzanne.
'Mbéce da cumpagni',
'stu parassite,
jäve trevanne a sèrve:-M'hi
pelite
i scarpe?E mitteme chisti
panne
'nd'a valice;recapeme
u melélle;
damme a camìce;stireme
'ssa majje;
pijje u giurnäle;arecacce
u mbrèlle.-
Inzómme,cummä',haje
fatte u sbajje!
Se i' sapève de 'sta
"tarantèlle"
ammizze i còsse ce
mettève a pajje.
La speranza di un matrimonio
felice e sereno frustrata dall'intollerabile comportamento
di un marito-padrone.
recapeme u melélle:
sbucciami la mela.
altre
poesie