'U Corse nazionále
di Saverio Metere
I parte: i personaggi
Quande jève pecceninne, m'arecorde,
'na stráda longhe spaccáve 'stu Pajèse;
i neguzie chi' cingele (1) e chi' corde
daváne 'u frische a chi facève 'a spèse.
Abbasce abbasce, sop'a scalenáte
ca te pertáve "abbasce a la marine",
'nda 'nu locále picquele e quadráte
Pasciulle arecquenciáve 'i radioline.
Sajenne 'n ate ccone, a mána
dritte
trevive 'a Casine di' Sengnure,
andò sule rascève pe' deritte
chi tenève 'na certa levature.
De rempètte a 'u Banche Lotte,
cchjù ssope, Basso Ragne stáve c'a gelaterì;
Limonge: cucce (2) appise, sdraje e scope
Spejáve a Laccètte e l'orologgerì.
Cumpà Jannucce, votte e
dameggiáne,
de banne stave 'u Bar Mautone;
Romamanze, fiore-farine e páne,
de fronte a Mancine, arme e munizione.
Cumpà Jannucce, votte e
dameggiáne,
de banne stave 'u Bar Mautone;
Romamanze, fiore-farine e páne,
de fronte a Mancine, arme e munizione.
Sajènne sèmpre 'u Corse a
mána manche,
doppe Aurore, "Giurnale e cose varie",
prime dell'Asile, proprie de fianche,
Bazzar, sèmpre 'mmocche c'u secarie.
Apprisse Spinozze, "Libre
pi' scole",
stáve appeccecáte a 'u varvire Gine,
se velive 'u geláte o a coca-cole
de rempétte iva jjì 'u Bar Farine.
E staváne tant'ate neguziante,
ca'h' ne m'arecorde proprie cchijù;
'a mènte 'nci recorde tutte quante,
jèvene forse cènte e forse cchjù.
II parte: le usanze
'Stu Corse mò, cò tutte 'sti
persone,
jève l'ucchje e 'u core du' pajèse;
pe ogne Sante purtáte 'mprecessione
ce queleráve chi cupèrte appèse.
Quande jève 'a fine du' mèse
aguste
Ca tutte facèváne 'i pemmadore,
Jannucce chi' bbettije ajuste-ajuste (3),
vedive ca facève affáre d'ore.
Sop i marciappède, a dèstre
e a manghe,
spáse a seccâ 'ssope i taverille (4)
a ffianche i trajhine o sott'i sdanghe (5),
i lice, i sardenicchje (6) e i diavelille (7).
E che ddore! Che ddore ca
sajève
da chisti cose chjène de cheleure,
ca se chjedive l'ucchje te parève
de stâ vnda 'nu ciardine, ammizz'i fiure.
L'olèandre 'mpennáve (8)
a primavère
E l'ummene levaváne 'u mantelle;
rondene e tajja-facce (9) fin'a sère
decèvane cu' timpe jève bèlle.
E Vasselucce da 'u Pajèse
Vicche
Ascève pe' ce fa 'na camenáte,
pu' da Verzèlle, 'nsime a 'n ata cocchje,
"a passatèlle" fenève 'serate.
E quiste jève 'u corse de
'na vote:
chi' lampejine a ffianche 'a bbasulàte,
ddu strisce larghe segnàte di' rite
e 'u "Derètte" c'aretràsce 'mbrejcàte.
Acqeescì, proprie acquescì
m'u recorde:
'na strada longhe c'u spaccàve a' mmizze,
i neguzie chi' cingele e chi' corde,
l'ummene 'u mantèlle, 'i fèmmene 'u strapizze. (10)
III parte: il Corso
oggi
Te vojje arecurdâ com'e 'na
vote
pure se mò si' tutte arecagnàte (11)
e a u poste di' trajine (12) chi' ddu rote
vanne 'i machene a' mmizz'a carrèggiàte.
Quist'è 'u progrésse, t'hija
rasseggnâ!
E' 'u vère: i neguzie so' cchjù bbèlle,
'a gènte ce ve' sèmpre a passeggiâ
E a mèzzanotte passe Cularèlle.
Pu' quande càle 'u sole e
scegne 'a sère
C'a gènte ve' e 'ncumènze a fa 'u strusce, (13)
Com'e 'nu salotte che t'he 'a cére
Tu brille de cheleure gialle e rusce.
'A gènte ca cia ssètte a
i taveline
du' Gatto Vèrede oppure da' Grondaje,
doppe ch'è resavete d'a marine,
ce fa l'apèritive e và a magnàje.
Ammizze 'u Munumente di'
Cadute,
mamme e nonne ancore chi' carruzzèlle,
portane a spasse i fijje chi' i nepute quand
fa fridde e quande 'u timpe è bélle.
Quande pu' arrive 'a fèste
du' Patrone
E vénne 'i ggente di' pajise atturne,
tu pure t'areghigne de persone
che fanne ammonte-e-bbasce (14) tutt'u jurne.
E tutte quésta gente che
passégge
Mmize o ai làte sénza derezzione,
sèmbre ch'è màre oppure sèmbre grégge
ch'è sciute a pasquelâ sènza padrone!
E 'lli tavelarille? 'A basulate?
'A Bande c'u curtè d'a Precessione?
Dajire a 'hoJJe come si' cagnate!
Ma, du' Pajese, sémpre si' 'u Padrone!!!
(1) cingele:tendine
formate da elementi cilindrici cavi di cartone rigido
lunghi circa 10 cm, infilati incavetti di ferro, che
non permettevano il passaggio di raggi solari;
(2) cucce: oggetti da cucina in terracotta o alluminio;
(3) ajuste ajuste: proprio adatte per quell'uso;
(4) tavelarille: ripiani in legno di forma rettangolare;
(5) sdanghe: ...braccia dei carretti doe si attaccavano
i cavalli;
(6) sardenicchje: piccole sarde seccate al sole;
(7) diavelille: peperoncini piccanti;
(8) 'mpenn°ve: metteva i fiori;
(9) tajja facce: piccole rondini che volano molto basse,all'altezza
del viso;
(10) strapizze: scialle, generalmente nero, che le donne
anziane portavanosulle spalle e che spesso copriva la
testa;
(11) arecagnate: rimesso a nuovo;
(12) trajine: carretti che trasportavano la sabbia o
la ghiaia;
(13) Strusce: passeggio;
(14) ammonte-e-bbasce: sopra e sotto.
altre
poesie